Compania italiana Enel va dezvolta la Tulcea, in urmatorii trei ani, un proiect de productie de energie eoliana, pentru care va investi 24 milioane de euro, a declarat, marti, presedintele Enel Banat si Enel Dobrogea, Brunello Botte. Investitia va fi de tip greenfield. “Am initiat un proiect de energie eoliana la Tulcea. Acesta este primul nostru proiect in energie regenerabila, iar in cativa ani vrem sa devenim cel mai mare producator de energie eoliana regenerabila din Romania”, a afirmat Botte.
Grădina Zoologică, pe Centura Capitalei septembrie 27, 2006
Reprezentanţii Primăriei Generale şi-au manifestat intenţiile referitoare la completarea “parcului zoologic” din Capitală prin înfiinţarea unei noi grădini în zona de nord a oraşului, pe linia de Centură. Ziarul Adevărul a prezentat, în urmă cu câteva luni, condiţiile triste de captivitate în Zoo – Băneasa, într-un articol care a stârnit nemulţumiri din partea Administraţiei “Grădina Zoologică”. Dacă, iniţial, conducerea Zoo a bătut moneda pe o suprafaţă de teren de peste 150 de hectare care ar fi urmat să completeze parcul zoologic actual, acum, municipalitatea intenţionează să înfiinţeze o nouă grădină zoologică, menită să “decongestioneze” infernul animalelor din Băneasa.
Pe baza normelor europene care arată cu degetul condiţiile improprii în care vieţuiesc animalele, reporterii Adevărul au atras atenţia municipalităţii că fără suplimentarea considerabilă a suprafaţei parcului, Grădina Zoologică din Băneasa ori va fi desfiinţată, ori va ajunge să cazeze “doar animale autohtone”. “Vrem să realizăm o nouă grădină zoologică, de trei ori mai mare decât cea din Băneasa. Acolo o să mutăm animalele exotice, iar în parcul zoologic actual o să lăsăm doar animalele autohtone”, a afirmat, ieri, viceprimarul Capitalei Răzvan Murgeanu. Mai mult, acesta a recunoscut că Primăriei Capitalei i s-ar fi făcut o ofertă pentru un teren de 40 de hectare în zona Chiajna, dar că situaţia a rămas la nivel de negocieri asupra preţului, cu ofertantul.
Reprezentanţii Asociaţiei Europene a Grădinilor Zoologice vin la Bucureşti
“Vrem să fie tot în zona de nord, pentru ca oamenii să nu alerge dintr-un capăt al altuia al oraşului, de la o grădină zoologică la alta. Grădina din Băneasa este mult prea mică (…), de fapt ea era prevăzută iniţial ca spaţiu de carantină, nu grădină zoologică”, a afirmat viceprimarul. Directorul Grădinii Zoologice, Anca Oprea, a recunoscut că în luna octombrie este aşteptată la Bucureşti o comisie europeană a Asociaţiei Europene a Grădinilor Zoologice, care vor face un studiu al situaţiei actuale. “Vor să ne ajute…”, a completat Răzvan Murgeanu. Conform Ordinului 742/2004, elaborat de Ministerul Mediului în acord cu prevederile europene, suprafaţa de teren necesară întreţinerii unui cuplu de tigri este de 2.000 de mp. Comparativ, parcul zoologic din Băneasa nu le poate oferi decât 130 de mp. Tot aşa stau lucrurile în cazul tuturor speciilor de vietăţi din grădina zoologică.
ROMSILVA nu cedează teren pentru animale
Conducerea Grădinii Zoologice a solicitat autorităţilor o suprafaţă de teren de 170 de hectare din Pădurea Băneasa, cerere aprobată inclusiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Numai că atunci au reapărut problemele: terenurile sunt, în mare parte, revendicate, astfel că Zoo trebuie să aştepte mai întâi clarificarea situaţiei juridice.În plus, “terenul pe care l-au cerut aparţine Regiei Naţionale a Pădurilor, şi aceştia nu vor să-l cedeze…”, a mărturisit Murgeanu.
Ofertele gigantilor pentru Daewoo septembrie 25, 2006
Fiecare dintre marii petitori ai fabricii de la Craiova au interese in Romania. General Motors, Ford si Renault-Nissan se confrunta insa si cu probleme financiare.
Trei dintre cei patru potentiali cumparatori ai Daewoo Automobile Romania (DWAR) se pregatesc sa depuna ofertele pentru uzina capabila sa produca 150.000 de autoturisme si 300.000 de motoare pe an.
Reprezentantii General Motors sint atrasi de Craiova pentru productia de motoare. De altfel, GM este proprietarul fabricii coreene Daewoo Motor inca din 2002.
Ford ar putea fi interesat de Romania pentru productia modelului Fiesta, in prezent fabricat in Spania. Prim-ministrul Calin Popescu Tariceanu a declarat, in cadrul unei intilniri cu oficialii Ford, ca e dispus sa acorde viitorului proprietar “facilitati in conformitate cu normele concurentiale europene”.
Renault-Nissan isi reitereaza interesul pentru Daewoo Craiova, unde ar putea produce modelul Logan. Cu toate acestea, reprezentantii Automobile Dacia spun ca la Pitesti exista destule resurse pentru productia de Logan. La sfirsitul acestei luni, Automobile Dacia va prezenta oficial modelul break la Salonul Auto de la Paris. Singurul outsider, creditat de altfel cu cele mai mici sanse, ramine Chevy Automobile din China.
Problemele financiare ale ofertantilor General Motors, cel mai mare producator mondial de automobile, se afla in toiul procesului de restructurare, dupa ce in 2005 a raportat pierderi de 10,6 miliarde de dolari. In cadrul acestui proces, au fost acordate compensatii pentru peste 34.000 de muncitori care au fost disponibilizati, iar 12 fabrici vor fi inchise.
Ford, unul dintre principalii rivali ai GM alaturi de Toyota, trece tot printr-un proces de restructurare, in urma caruia situatia brandurilor britanice de lux Jaguar si Aston Martin este incerta. Presedintele Ford, Bill Ford, a anuntat ca ia in calcul posibilitatea vinzarii Aston Martin si chiar a Jaguar pentru a reinvesti in alte marci. Alianta Renault-Nissan si-a redus marja de profitabilitate in acest an, pe seama cresterii costurilor materiilor prime.
Cumparaturi de sarbatori
Statul roman a preluat, prin Automobile Craiova, 51% din DWAR de la partea coreeana reprezentata de Daewoo Motor contra sumei de 60 de milioane de dolari. Statul detine 72,4% din Automobile Craiova.
Fabrica de automobile de la Craiova produce modelele Matiz, Cielo si Nubira. In primele cinci luni ale acestui an, a produs 7.500 de automobile. Fabrica are 3.600 de angajati si a raportat, in 2004, o cifra de afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro. In prezent, jumatate din cifra de afaceri este realizata din productia de motoare si cutii de viteze.
Potrivit Ministrului Economiei si Comertului, Codrut Seres, procedura de privatizare a uzinei cu un investitor strategic va incepe in termen de doua luni de la finalizarea tranzactiei, prevazuta pentru 15-20 octombrie. Statul va mentine in aceasta perioada numarul de angajati si exista posibilitatea unor noi angajari. Seres a mai afirmat ca autoritatile romane intentioneaza sa transfere unui investitor strategic un pachet majoritar de actiuni, care poate fi de 51 pina la 100%, pina la sfirsitul acestui an.
International Sinaia ia un credit de 2 mil. euro de la Bancpost septembrie 25, 2006
Societatea International Sinaia va contracta un credit de sapte milioane de lei (circa doua mil. euro) de la Bancpost pentru finalizarea unui complex multifunctional, care va contine printre altele sali de conferinta si spatii de cazare. Potrivit unei hotarari recente a actionarilor societatii, creditul va fi garantat cu imobilul respectiv si cu terenul pe care va fi construit. International Sinaia a inregistrat in primul semestru un profit brut de 1,3 milioane de lei, cu peste 25% sub nivelul din perioada similara a anului trecut, in conditiile unei majorari cu 30% a cheltuielilor. Veniturile totale ale companiei au avansat in primele sase luni cu 7,6%, pana la 4,8 milioane de lei.
Compania a derulat, in perioada ianuarie-iunie, investitii de 3,3 milioane de lei pentru repararea sau extinderea activelor, valoarea totala a programului de modernizare ridicandu-se in acest an la 10,5 milioane de lei.
Programul de 400 mil. euro pentru zonele miniere incepe anul viitor septembrie 25, 2006
Ministerul Economiei si Comertului va realiza in acest an etapele de proiectare a programului de reabilitare a mediului in zonele miniere, in valoare de 400 de milioane de euro, care va fi pus in aplicare anul viitor, in colaborare cu Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). “Suma necesara acestui proiect este obtinuta de Ministerul Mediului din resurse bugetare si credite externe, care vor fi contractate, incepand de anul viitor, de la Banca Mondiala, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si alte institutii, in functie de necesitate”, a declarat secretarul de stat in MMGA, Attila Korodi. Anul acesta Ministerul Economiei va realiza fazele de proiectare a programului, semnarea de contracte si licitatiile aferente, urmand ca din 2007 sa fie pus in aplicare.
Programul trebuie sa genereze efecte de la 1 ianuarie 2010, iar banii trebuie cheltuiti pana la acea data. Ministerul Mediului a realizat un inventar al regiunilor contaminate la nivel national, fiind gasite 170 de situri contaminate in industria extractiva si 230 de situri contaminate in industria petroliera.
Dubai Ports World si-a dublat business-ul din terminalul de containere Agigea Sud septembrie 25, 2006
Dubai Ports World (DP World), unul dintre cei mai mari operatori de terminale maritime la nivel global, a inregistrat pe primele sase luni ale acestui an un trafic aproape dublu fata de capacitatea terminalului de containere Agigea Sud la preluare, in 2004.
La inceputul acestui an, DP World a pus pe jar Congresul American prin anuntul de a prelua administrarea porturilor New York, New Jersey, Baltimore, Philadelphia, New Orleans si Miami, dupa achizitia companiei britanice P&O.
In decembrie 2003, DP World a semnat un acord cu Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta, prin care oferea 85 de milioane de dolari (68 de milioane de euro) pentru a inchiria terminalul de containere din portul Agigea Sud pentru 18 ani.
Investitiile masive ale celor de la DP World in extinderea capacitatii de operare a terminalului Constanta South Container Terminal (CSCT) au determinat o crestere de 5,6 ori mai mare a cifrei de afaceri, de la 3,7 milioane de euro in 2004 la 20,9 milioane de euro in 2005, conform datelor furnizate de Ministerul de Finante.
Daca la deschidere CSCT avea o capacitate de operare de 200.000 TEU (Twenty-foot equivalent unit – echivalent unitati de container), datorita cererii mari de transport containerizat si a investitiilor in extinderea capacitatii de operare, terminalul a ajuns sa aiba pe primul semestru al acestui an un trafic de 397.442 TEU, cu 56% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.
“Factorii ce au contribuit la aceasta crestere au fost tendinta de crestere la nivel global a traficului containerizat, precum si atragerea de noi clienti prin confirmarea productivitatii serviciilor oferite”, a declarat Roxana Daraban, commercial manager al CSCT.
Traficul total de containere inregistrat de CSCT pe 2005 a fost de 581.533 TEU.
Terminalul de containere CSCT, localizat in partea de sud a portului Constanta, in apropierea conexiunii bazinului portuar cu Canalul Dunarea – Marea Neagra, a fost conceput in trei etape de dezvoltare, urmand ca in etapa finala terminalul sa aiba o capacitate de operare de 800.000 – 1.000.000 TEU.
Prima faza a proiectului a necesitat o investitie de 88,3 milioane de dolari (78 de milioane de euro) si a fost finantata 25% prin contributie proprie de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta (CN APMC) si 75% printr-un imprumut contractat de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala. Imprumutul pentru acest proiect este acordat CN APMC pentru o perioada de 20 de ani, cu 10 ani perioada de gratie si la o dobanda de 2,7%.
Cererea mare pentru transport containerizat in porturile de la Marea Neagra i-a determinat pe cei de la CSCT sa sara peste etapele de dezvoltare planificate initial, trecand la alte etape de dezvoltare. “Capacitatea de operare a terminalului la inceputul anului a fost de 580.000 TEU, insa datorita proiectului de expansiune aflat in derulare, se urmareste atingerea capacitatii a 1.500.000 TEU. Aceasta expansiune vine in intampinarea cresterii continue de solicitari din partea clientilor”, a explicat Daraban.
Suma alocata acestui proiect se ridica la 35 de milioane de dolari (28 de milioane de euro), investitie realizata in totalitate de DP World.
Data de incepere a proiectului de extindere a fost de 4 aprilie 2006, iar data de finalizare preconizata este 16 octombrie 2006. Cu toate acestea, aria destinata depozitarii containerelor goale a fost deja finalizata si predata spre operare la data de 6 iunie 2006.
Extinderea capacitatii de operare a terminalului constantean la 1.500.000 TEU ar putea genera o cifra de afaceri de 54 de milioane de euro, in conditiile in care CSCT a inregistrat o cifra de afaceri de 20,9 milioane de euro la o capacitate de 580.000 TEU.
“Terminalul de containere se afla in a doua etapa de dezvoltare din cele trei prevazute din planul de dezvoltare alcatuit de CSCT pentru cinci ani. Capacitatea maxima de operare urmarita in urmatoarea etapa de dezvoltare este de 2.500.000-3.000.000 TEU”, a spus Daraban.
Din containere operate de CSCT 7,8% sunt destinate importului, iar 12,3% exportului. Restul de 79,9% sunt destinate in cea mai mare parte Ucrainei (63%) si Rusiei (18%).
“Beneficiind de marele avantaj al pozitiei geografice, Constanta ofera acces la una dintre cele mai mari piete din Europa Centrala si de Est. Situat pe coasta de vest a Marii Negre, la o distanta de 179 de mile marine de Bosfor si 85 de mile marine de Sulina, CSCT este cel mai mare terminal de containere din Marea Neagra, asigurandu-si pozitia de lider in aceasta zona”, explica Daraban.
Terminalul de containere din Agigea Sud are aproximativ 450 de angajati. Printre cei mai mari clienti ai companiei se numara: Mediterranean Shipping Company, Norasia, ZIM Integrated Shipping Services, Hapag-Lloyd Container Line, China Shipping Container Line.
CSCT este detinut de compania araba DP World. Aceasta este prezenta din 2004 in portul Constanta, dupa ce, in decembrie 2003, a semnat cu Administratia Porturilor Maritime SA contractul de inchiriere a Terminalului Mol II S din portul Constanta Sud Agigea.
Terminalul a fost construit de un consortiu japonez pentru suma de 90 de milioane de dolari (79 de milioane de euro). La inaugurarea terminalului in 2003, directorul Administratiei Portului Constanta (APC), Gheorghe Moldoveanu, declara ca viitorul operator al terminalului va avea in 18 ani un profit de 170 de milioane de dolari (136 de milioane de euro), aproximativ zece milioane de dolari (opt milioane de euro) anual.
Cinci firme din Italia, Spania, Malta, Romania si Dubai au participat, in data de 15 octombrie 2003, la licitatia pentru alegerea operatorului portuar al terminalului Constanta Sud Agigea, castigatoare fiind desemnata, in final, Autoritatea Portuara Dubai – Emiratele Arabe Unite, care a oferit peste 85 de milioane de dolari (68 de milioane de euro), reprezentand chiria pentru perioada 2004-2021, informa un comunicat al APC la acea vreme.
CSCT are ca actionar unic pe Dubai Ports World, aflat in topul primilor cinci operatori mondiali de terminale containerizate, avand peste 51 de terminale maritime in 24 de tari de pe glob. In Romania, DP World – unul din cei mai mari operatori portuari din lume – asigura peste 75% din traficul de tranzit containere, in portul Constanta existand alte trei terminale de containere mai mici: Socep, Umex si APM Terminals.
Daca traficul de containere in cadrul CSCT inregistreaza o crestere anuala de peste 50%, operatorul portuar Socep, ce detine unul dintre cele patru terminale de containere romanesti la Marea Neagra, a inregistrat o scadere cu 17% a traficului de containere, de la 180.700 TEU in 2004 la 150.000 TEU in 2005.
Scaderea traficului in cadrul terminalului Socep este cu atat mai surprinzatoare cu cat compania a fost desemnata in 2004 “Operatorul anului” la categoriile marfuri generale si containere de catre CNAPMC. Directorul general Socep, Petrica Vilcu, explica la inceputul anului ca diminuarea traficului de containere in cadrul terminalului Socep a fost determinata de intrarea pe piata a CSCT.
DP World are terminale in toata lumea, Europa, SUA, Asia, Orientul Mijlociu, Australia, iar la inceputul acestui an a preluat compania P&O Port din Marea Britanie, ce detine terminale in mai multe locatii de pe glob. In decembrie 2004, DP World a semnat un acord definitiv cu CSX Corporation SUA (companie cotata la bursa din New York) prin care a achizitionat toate terminalele de containere apartinand acestei firme pentru suma totala de 1,15 miliarde de dolari (0,9 miliarde de euro), CSX fiind lider mondial in domeniul operarii terminalelor de containere, anunta Raluca Daraban la acea data.
Anuntul privind preluarea de catre firma din Dubai a administrarii porturilor New York, New Jersey, Baltimore, Philadelphia, New Orleans si Miami a provocat un adevarat scandal politic la Washington, intr-un moment in care presedintele american George W. Bush incerca sa obtina o crestere a popularitatii.
Mai multi analisti si experti apreciau ca securitatea tarii nu a fost pusa in pericol in urma incheierii contractului, tinand cont de evolutia si rezultatele firmei si tratatele internationale care impun o serie de reglementari stricte.
Reactia lui Bush a fost cu atat mai controversata cu cat nu era prima data cand o companie controlata de un guvern strain administrata porturi din Statele Unite. Un exemplu in acest sens este Eagle Marine Services, filiala a companiei APL, pe Coasta de Vest. Compania-mama are drept actionar majoritar guvernul din Singapore.
Terminalul pe scurt
TEU (Twenty-foot equivalent unit – echivalent unitati de container) standard in masurarea marimii unui container, capacitatea de transport si volum.
Un container de 20 de picioare (6,096 metri lungime, 39 metri cubi) – 1 TEU
Un container de 40 de picioare (12,192 metri lungime, 78 metri cubi) – 2 TEU
Reprezentantii Bechtel spun ca lucrarile la Autostrada Transilvania sunt in grafic septembrie 25, 2006
Banii ar fi trebuit sa vina la inceputul anului, nu la finele lui mai -Pentru accelerarea lucrarilor se va munci si pe timpul iernii var gimages = new Array(10); var gtitle = new Array(10); var current = 0; var size = 0; size = 0 Bechtel este in grafic cu lucrarile la autostrada Transilvania, spun reprezentantii companiei americane, in replica la acuzatiile de saptamana trecuta ale ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. “Lucrarile la autostrada Brasov-Bors ar fi trebuit sa inceapa cel tarziu in luna martie, nu in iunie. Avansul a fost livrat la sfarsitul lunii mai si lucrarile de reorganizare a santierului au inceput in iunie. Banii ar fi trebuit sa ii primim la inceputul anului. Nu comentam declaratiile oficialilor din Ministerul Transporturilor”, ne-a declarat directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgarcitu. Radu Berceanu a afirmat zilele trecute ca nu se asteapta ca Bechtel sa finalizeze mai mult de jumatate din volumul lucrarilor programate pentru anul 2006.
&lt;A TARGET=”_top” href=”http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/346a/3/0/%2a/l%3B49994587%3B0-0%3B0%3B13951113%3B4307-300/250%3B18417408/18435303/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.descopera.ro”&gt;&lt;IMG src=”http://m.de.2mdn.net/1284163/300×250_blank.GIF” BORDER=0&gt;&lt;/A&gt;<A TARGET=”_top” href=”http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/346a/3/0/%2a/l%3B49994587%3B0-0%3B0%3B13951113%3B4307-300/250%3B18417408/18435303/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.descopera.ro”><IMG src=”http://m.de.2mdn.net/1284163/300×250_blank.GIF” BORDER=0></A><a href=”http://ad.ro.doubleclick.net/jump/gandul/homepage;sz=300×250;ord=123456789?” target=”_blank”><img src=”http://ad.ro.doubleclick.net/ad/gandul/homepage;sz=300×250;ord=123456789?” width=”300″ height=”250″ border=”0″ alt=”"></a>
“Bechtel nu prea este in grafic cu lucrarile de la autostrada Brasov-Bors. Noi am pregatit pentru anul acesta 100 de milioane de euro. Nu cred ca vor reusi sa construiasca in acest an nici macar de 50 de milioane de euro. Bechtel a cerut in ultima luna pentru lucrari doar 1,8 milioane euro, ceea ce este cam putin. Bechtel a construit foarte putin pana in prezent la autostrada Transilvania, aproximativ 10 kilometri”, sustinea ministrul Transporturilor. De cealalta parte, oficialii Bechtel sustin ca se lucreaza non-stop la autostrada si ca s-a construit mai mult de 1,8 milioane de euro. “Se lucreaza non-stop la autostada Brasov-Bors. Am lucrat de mai mult de 1,8 milioane de euro. Exista doua schimburi, fiecare de cate zece ore. Predarea intre schimburi dureaza aproximativ doua ore. Compania americana, pe langa cei 1.150 de muncitori care lucreaza in prezent, mai face angajari pana la sfarsitul anului”, a explicat Sgarcitu. El sustine ca s-au construit la autostrada Brasov-Bors doar zece kilometri deoarece terenul este “argilos”. “De la vizita premierului si a ministrului Transporturilor, au fost efectuate sapaturi pe aproximativ 10 kilometri, din tronsonul Campia Turzii-Cluj. Muncitorii trebuie sa fie foarte atenti cu drenajul. Calitatea terenului pe tronsonul Campia Turzii-Cluj este foarte slaba. Terenul nu se poate compacta, fiind in mare masura argila. Luna viitoare incep sapaturile intre kilometrii 29 si 42 ai tronsonului Campia Turzii-Cluj”, a explicat Bogdan Sgarcitu. Americanii de la Bechtel mai spun ca vor lucra si pe timpul iernii la autostrada Brasov-Bors.
Modernizarea infrastructurii din zona manastirilor bucovinene, intarziata de birocratia de la Transporturi septembrie 25, 2006
Am scris in repetate randuri despre starea precara a infrastructurii si a amenajarilor de stricta necesitate din zona manastirilor din Bucovina, stare ce a dus, vara aceasta, la scaderea numarului de turisti straini cu 3,1% fata de sezonul estival precedent. Vizitatorii monumentelor din nordul Moldovei, dintre care nu mai putin de sapte se afla sub protectia UNESCO (din opt, cate au acest statut in toata tara), provin indeosebi din Germania, Franta, Italia, Polonia, Republica Ceha, Olanda, Spania, Israel, Ungaria si Statele Unite ale Americii.
Asta in conditiile in care, asa cum recunoaste insusi prefectul de Suceava, Orest Onofrei, “ceea ce incercam noi sa discutam in Romania despre dezvoltarea turismului este o gluma”.
&lt;A TARGET=”_top” href=”http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/346a/3/0/%2a/l%3B49994587%3B0-0%3B0%3B13951113%3B4307-300/250%3B18417408/18435303/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.descopera.ro”&gt;&lt;IMG src=”http://m.de.2mdn.net/1284163/300×250_blank.GIF” BORDER=0&gt;&lt;/A&gt;<A TARGET=”_top” href=”http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/346a/3/0/%2a/l%3B49994587%3B0-0%3B0%3B13951113%3B4307-300/250%3B18417408/18435303/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.descopera.ro”><IMG src=”http://m.de.2mdn.net/1284163/300×250_blank.GIF” BORDER=0></A><a href=”http://ad.ro.doubleclick.net/jump/gandul/homepage;sz=300×250;ord=123456789?” target=”_blank”><img src=”http://ad.ro.doubleclick.net/ad/gandul/homepage;sz=300×250;ord=123456789?” width=”300″ height=”250″ border=”0″ alt=”"></a>
Dar cand e vorba sa mai si facem ceva?! Grav este ca organisme si institutii care ar trebui sa se implice responsabil in actiunea de ameliorare a starii monumentelor si zonelor unde ele dureaza de multe secole ingroapa sau intarzie nejustificat proiecte ce trebuie realizate cat mai repede si mai temeinic.
De pilda, proiectul de modernizare a parcarilor din apropierea a 13 manastiri din judetul Suceava este ingreunat din cauza ca nu s-au dat in timp util avizele pentru inceperea lucrarilor.
Ministerul Culturii si Cultelor a intrat in disputa cu administratia judeteana privind spatiul in care urmeaza a fi amenajata parcarea la Manastirea Probota.
Presedintele Consiliului Judetean Suceava, Gavril Marza, ne-a explicat ca disputa este artificiala si profund pagubitoare, intrucat intarzie lucrarile: “Chiar in fata manastirii exista un spatiu potrivit pentru realizarea acestei parcari, insa cei de la Ministerul Culturii vor sa mutam lucrarile la o distanta considerabila de lacasul de cult.
Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor a intervenit la Ministerul Culturii (la Comisia Nationala pentru Monumente – n.n.) pentru a obtine aprobare de incepere a lucrarilor pe spatiul pe care noi il consideram cel mai potrivit.
Daca nu primim avizul de la MCC, cu aprobarea Arhiepiscopiei vom incepe investitia pe terenul din imediata apropiere a manastirii, respectand, fireste, prevederile legale”.
Gavril Marza a mai precizat ca au inceput lucrarile de constructie si modernizare a parcarilor la 8 din cele 13 manastiri prevazute in proiect, prin modernizare intelegandu-se si ecologizarea zonelor unde sunt situate monumentele istorice si de arta.
Vor fi amenajate, totodata, spatii comerciale si de promovare a turismului, grupuri sociale, vor fi construite sau reabilitate retelele de apa, de canalizare, retelele electrice si se vor amplasa statii de epurare.
Cu conditia ca hatisul birocratic si stilul de a se afla in treaba al unor functionari, care vor sa demonstreze in acest fel ca-si merita salariile de la buzunarul public, nu vor pune frane. Notam ca in proiect sunt incluse manastirile Voronet, Sucevita, Moldovita, Arbore, Patrauti, Rasca, Probota, Slatina, Slatioara, Dragomirna, Humor, Sf. Ioan cel Nou si Biserica Bogdan Voda din Radauti.
Otopeni-Băneasa, fuziune din interes imobiliar septembrie 25, 2006
Statul plănuieşte să înfiinţeze Compania “Aeroporturi Bucureşti”, prin fuziunea aeroporturilor Otopeni şi Băneasa, în ciuda opoziţiei făţişe a mai multor forţe economice care îşi desfăşoară activitatea în acest spaţiu. Cele mai vehemente reacţii vin din partea sindicatului din Băneasa, dar şi a unuia dintre acţionarii semnificativi ai viitoarei companii: Fondul Proprietatea.
Unul dintre cele mai controversate proiecte de hotărâre promovate anul acesta de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va ajunge în curând pe masa guvernului, însă iniţiatorii nu au ţinut cont de anumite voci care s-au opus promovării proiectului. Miza fuziunii este, în primul rând, una imobiliară, afirmă reprezentanţii angajaţilor. De altfel, acesta este şi motivul pentru care organizaţia sindicală a înaintat un raport prin care solicită avizarea negativă a proiectului. În raport se arată, pe de-o parte, că fuziunea aeroporturilor “nu a avut la bază un studiu de fezabilitate sau vreo analiză care să evidenţieze poziţionarea pe piaţă a celor două unităţi”. Pe de altă parte, “s-ar confirma unele intenţii ascunse care ar duce în final la desfiinţarea aeroportului Băneasa”.
Tot la desfiinţarea AIBB se referă şi reprezentanţii Aviaţiei Utilitare, care estimează că una dintre principalele ţinte ale fuziunii este acapararea unor terenuri în valoare de cel puţin 11 milioane de euro. Terenurile în cauză aparţin de drept Aviaţiei Utilitare, dar deocamdată sunt gestionate de către Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa (AIBB). “Prin fuziunea celor două aeroporturi, este clar că se urmăreşte ca locul aeroportului Băneasa să fie luat de investiţii imobiliare extrem de profitabile, având în vedere că terenul în discuţie este unul dintre cele mai valoroase din ţară”, după cum ne-au declarat reprezentanţii Aviaţiei Utilitare.
Fondul Proprietatea se opune proiectului
La sfârşitul lunii trecute a avut loc o furtunoasă Adunare Generală a Acţionarilor de la Aeroportul Băneasa, în cadrul căreia s-a luat în discuţie fuziunea cu Otopeniul. Minuta şedinţei arată că reprezentantul Fondului Proprietatea s-a opus proiectului, întrucât “informaţiile prezentate nu sunt suficiente pentru a formula un punct de vedere”. În consecinţă, Fondul Proprietatea “nu este de acord cu iniţierea procedurii de unificare prin fuziune a SN Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu SA cu CN Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti SA”. Fondul Proprietatea deţine 20% din titlurile celor două aeroporturi.
E nevoie de două aeroporturi pentru o zonă metropolitană
Un mai vechi deziderat al autorităţilor centrale şi locale ale Capitalei este constituirea Zonei Metropolitane Bucureşti, proiect prin care politicile de dezvoltare se aplică unitar, atât în oraş, cât şi în împrejurimile sale. Reglementările internaţionale referitoare la zonele metropolitane prevăd însă, în primul rând, existenţa a cel puţin două aeroporturi care să deservească astfel de unităţi administrative. Or, în cazul Bucureştiului, aceste norme nu vor mai fi respectate. Prin unirea celor două aeroporturi va lua naştere o singură companie, iar cele două societăţi se vor transforma în puncte de lucru, ceea ce contravine conceptului de zonă metropolitană.
Calea Victoriei, mina de aur pentru hotelieri septembrie 25, 2006
Fosta promenada bucuresteana se mandreste astazi cu imobilele sale emblematice.
Vrei sa iei pulsul Bucurestilor? Plimba-te pe Calea Victoriei”, li se recomanda noilor veniti in Capitala secolului al XIX-lea. Bulevardul, populat de toate clasele sociale, de la servitoare si muncitori la politicieni si artisti, se mandrea cu cele mai cochete magazine. Aici aflai si cele mai fierbinti informatii.
Astazi, sufletul Bucurestiului s-a risipit in cele patru zari: cele mai multe cumparaturi se fac la mall, informatiile „zboara” in jurul „kilometrului 0”, iar cafenelele s-au strecurat peste tot. Doua lucruri se mai identifica perfect cu „inima” Micului Paris: cozile lungi de masini si cladirile emblematice.
Cladiri vechi cu haine noi
Despre arhitectura vechiului Bucuresti se poate vorbi zile intregi. Amestecul de stiluri – de atunci, dar si de acum – te duce, inevitabil, cu gandul la Franta. Palatul Cantacuzino, Athenee Palace, sediul CEC sau Cercul Militar nu si-au pierdut farmecul de odinioara. La fel si Palatul Telefoanelor, „imbracat” recent intr-o haina noua.
In acelasi timp, fatade cunoscute ale Capitalei de altadata sunt readuse la viata, asa cum s-a intamplat cu defunctul Teatru National, copiat pe fatada modernului Hotel Novotel. Celebra Casa Capsa, hotel multa vreme inchis, este pregatita, de cativa ani, sa-si odihneasca din nou turistii, la fel ca si Majestic (denumit acum Ramada Majestic). Cuminti isi asteapta inaugurarea din secolul al XXI-lea si cladirile Capitol si Bulevard.
Inghesuiala hotelurilor
Pe langa schimbarea la fata a hotelurior vechi, investitorii au gasit pe Calea Victoriei un adevarat El Dorado. Asa ca fie s-au aruncat asupra „creatiilor” comuniste – cum este, de exemplu, fostul Hotel Bucuresti, aflat acum in renovare -, fie au vanat terenuri neocupate – cum este cel amplasat langa Palatul Telefoanelor. Aici s-a ridicat Hotelul Novotel, de patru stele.
„Am vrut sa-i redam Bucurestiului fostul Teatru National si am ales sa reproducem fatada cat mai fidel. Este cea mai buna investitie din Europa de Est, datorita produsului si, in special, a locatiei. Suntem in inima orasului”, spune Philippe Drivon, directorul Novotel. Hotelul este parte Accor Group, ce detine 467 de hoteluri in 56 de tari. In Romania, compania detine managementul la trei alte hoteluri, doua Ibis si unul Sofitel.
Faptul ca alte opt hoteluri de lux sunt in zona pare sa nu deranjeze pe nimeni. „Piata nu este inca saturata. Pana in 2009, Bucurestiul mai poate accepta circa 1.100 de camere la doua stele, 600 de camere la trei stele, 900 la patru stele si 1.200 la cinci stele, tinzand catre cele 9.000 de camere evaluate ca necesare”, sustine Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta Peacock Hotels.
„Nu se pune problema de concurenta, ci de faptul ca oaspetii vor avea mai multe variante de alegere. Oricum, gradul de ocupare este de peste 80a, cu exceptia verii”, spune si Yaron Ashkenazi, directorul Centre Ville. O dovada este si faptul ca, la nicio luna de la deschidere, Hotelul Novotel a fost ocupat in jur de 4.200 de nopti (ceea ce ar putea fi tradus astfel: in 17 nopti, hotelul a fost ocupat in totalitate).
Potrivit expertilor, cladirile istorice pot fi transformate in hoteluri.
Trei veacuri de istorieCalea Brancovenilor
„Calea Victoriei este unul dintre primele proiecte de urbanism ale domnitorului Constantin Brancoveanu”, povesteste istoricul Adrian Majuru. „Domnitorul avea nevoie de un traseu care sa-l duca de la Curtea Veche la Mogosoaia, resedinta sa de la tara. Noul traseu a fost construit la sfarsitul secolului al XVII-lea – inceputul secolului al XVIII-lea si botezat Podul Mogosoaiei”, spune Majuru. Calea Victoriei s-a nascut abia in 1878, in amintirea luptelor de independenta din 1877.
„In acel moment, bulevardul lui Brancoveanu era deja un loc in care oamenii cu bani investisera foarte mult, fie ca era vorba de boieri, artisti sau mestesugari privati – cum era Capsa. Schimbarile care se produsesera in 1840-1850 se oglindeau in constructii deosebite, care alimentau mitul Micului Paris”, explica istoricul.
Modificarile au inceput sa se produca dupa 1955, cand eleganta si prestanta au disparut odata cu marginalizarea populatiei cultivate. In perioada comunista, Calea Victoriei reprezenta un surogat urban. Oamenii care populau zona erau din cei mai diferiti, de la colonistii sositi in anii ‘60-’70, la navetisti si clandestini.
