Stalactite la metrou septembrie 21, 2006

Traficul de zi cu zi din Capitală, extrem de aglomerat, determină mulţi bucureşteni să aleagă alternativa unei “scurtături” cu metroul. Cum puţinii bani de care dispune regia nu ajung nici măcar pentru refacerea scărilor rulante nefuncţionale, conducerea Metrorex nutreşte la credite externe pentru terminarea liniilor deja începute sau pentru înfiinţarea altora… în Colentina sau Rahova. Directorul general al Metrorex, Liviu şoavă, a prezentat, pentru Adevărul, planul “de bătaie” pe viitor al companiei, proiect ce are ca prioritate înnoirea “parcului  de trenuri”, suplimentarea acestora, dar, mai ales, înfiinţarea unor magistrale capabile să acopere zone defavorizate până acum din acest punct de vedere.
şoavă a recunoscut că există o serie de nemulţumiri ale cetăţenilor legate de starea jalnică în care au ajuns staţiile de metrou, din cauza infiltrărilor de apă, de scările rulante ponosite sau de inconfortul bătrânelor trenuri. Referitor la fisurile prin care se prelinge apa pe peronul metroului, formând, pe alocuri, adevărate stalactite, şoavă a precizat că, “deşi metroul din Bucureşti stă… în apă, nu există niciun sistem etanş pentru metrou. Există sisteme de evacuare a apei de la metrou, dar ele sunt calculate să preia apa în condiţii normale şi nu pot face faţă inundaţiilor. Infiltraţiile vor exista mereu. Cu asta trăim… N-aş spune că astea se numesc probleme. O problemă ar fi subfinanţarea Metrorex”.

Scările rulante, sortite defecţiunilor
Liviu şoavă a răspuns şi “cârcotaşilor” care se întreabă cum poate Metrorex să investească în modernizarea şi dezvoltarea metroului în condiţiile în care se plânge că nu are bani nici măcar să întreţină efectivele deja existente. “Trebuie reţinut că atunci când vorbim de finanţarea metroului vorbim de fonduri pentru întreţinere şi pentru investiţii. Cele pentru întreţinere sunt constituite din încasări proprii, asocieri-închirieri şi subvenţie de la bugetul de stat, pe când fondurile pentru investiţii vin de la bugetul de stat şi, foarte important, din credite externe. Primim numeroase plângeri din partea oamenilor în privinţa scărilor rulante nefuncţionale. Trebuie să înţeleagă că piesele de schimb la aceste scări sunt foarte scumpe şi nu sunt bani…”, a afirmat directorul Metrorex. Potrivit conducerii companiei, în cel mult o lună se va semna un alt acord de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) pentru finalizarea tronsonului Nicolae Grigorescu – Linia de Centură.
“Mai avem în plan magistrala 6, înfiinţarea unei linii de metrou din şoseaua Alexandriei – Rahova – centrul oraşului – Colentina”, a mai spus şoavă. Mai mult, reprezentanţii Metrorex au în vedere şi tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Giurgiului – Calea Progresul, precum şi “legătura cu aeroportul”, numai că intenţiile trebuie să treacă de o hotărâre de guvern pentru a deveni… obiective de investiţii.

Adevarul

Autobuze cu rapita pe strazile Clujului septembrie 19, 2006

Clujenii trec pe productia de combustibili vegetali. Dupa ce singurul producator de biodiesel din judet, Comcereal Turda, a achizitionat ultimul utilaj necesar pentru productie, suprafata insamantata cu rapita pentru obtinerea de biodiesel s-a triplat. Conducerea Regiei Autonome de Transport Urban Calatori (RATUC) Cluj-Napoca se gandeste sa foloseasca biodiesel pentru minimum zece autobuze, insa, dupa toate probabilitatile, furnizorii vor veni din afara Clujului. Universitatea Tehnica (UTCN) deruleaza proiecte cu biocombustibili de cativa ani si a furnizat consultanta pentru experimentul de anul trecut al regiei de transport.

Comcereal este singurul producator clujean de ulei vegetal, biodiesel, combustibil obtinut din rapita. Productia de ulei vegetal a fost folosita doar pentru utilajele proprii ale societatii, insa conducerea a achizitionat, acum doua saptamani, un utilaj care sa inchida linia de productie si sa produca ulei vegetal la o scara care sa permita si vanzarea. Pana atunci, tractoarele si celelalte utilaje ale Comcereal folosesc amestecuri bazate pe uleiuri vegetale produse cu utilajele societatii. Suprafata din judet cultivata cu rapita a fost modesta in acest an, 170 de hectare. Din acestea, 65 de hectare apartin Comcereal, iar productia de pe alte 70 de hectare ajunge tot la societatea din Turda. Furtunile puternice din toamna anului trecut au atins 25 de hectare din suprafata cultivata de Comcereal, astfel incat productia de biodiesel din acest an ramane modesta. In schimb, Comcereal a insamantat, in aceasta toamna, 170 de hectare, de trei ori mai multe decat anul trecut.

Am mai produs ulei vegetal acum doi ani, pentru ca am avut rapita pe stoc, dar nu am definitivat procedeul de fabricatie. Ultima instalatie am achizitionat-o abia de doua saptamani, a declarat directorul Comcereal, Maria Maris. Majoritatea productiei estimate pentru 2007, de pana la trei tone de rapita pe an, va fi transformata in combustibili biologici. Deocamdata insa, potrivit lui Maris, productia va ramane doar in interiorul Comcereal si nu va fi comercializata extern.Avem nevoie si de o reclama buna, si, deocamdata, vom testa produsul pe utilajele noastre, a explicat directorul Comcereal.
In ritm ardelenesc

O echipa a UTCN, condusa de decanul Facultatii de Mecanica, Gheorghe Burnete, deruleaza, de patru ani, experimente cu combustibili ecologici.Imi doresc foarte mult sa facem productie, dar, deocamdata, facem cercetare, a declarat Burnete. Echipa UTCN a trimis Ministerului Educatiei si Cercetarii, in luna mai, rezultatele experimentelor, in special o propunere de standarde pentru combustibilii ecologici.Nu ne-a zis nimeni nimic!, a precizat Burnete.Din simt patriotic, ne-am orientat spre doua regii mari de transport, RATUC si Regia de Transport Alba Iulia, spune Burnete.Pana la zece autobuze ale RATUC vor fi alimentate exclusiv cu biodiesel, in cel mai scurt timp, sustine directorul regiei, Liviu Neag. RATUC a dezvoltat un experiment, anul trecut, in parteneriat cu UTCN si, timp de o saptamana, un autobuz al regiei a fost alimentat cu biodiesel.

Rezultatele au fost pozitive, consumul de combustibil la suta de kilometri e apropiat de cel clasic, iar poluarea scade cu 40%, acesta e principalul avantaj, a declarat Neag. Pentru autobuzele pe care le va alimenta cu biodiesel, RATUC va apela la o selectie de oferte din partea furnizorilor de combustibili.Acum avem patru sau cinci oferte, nu ducem lipsa de furnizori. In Bucuresti exista multe societati care importa combustibili ecologici, a precizat Neag.

Ziua de Cluj

Fondurile europene, singura speranţă pentru extinderea metroului septembrie 14, 2006

Bazaţi pe o puternică finanţare din partea Băncii Europene de Investiţii (BEI), reprezentanţii Metrorex aproape că au trasat schiţele unor noi trasee de metrou şi au dat asigurări pentru reînnoirea “bazei logistice”  deja existente. Cu toate acestea, mai multe linii ale traficului subteran zac abandonate din perioada regimului comunist, în stare avansată de degradare.
Lucrările la tronsonul Nicolae Grigorescu – Linia de Centură au demarat în 1989, dar din pricina fondurilor insuficiente au fost sistate la scurt timp, astfel că din tunelul deja săpat, cu greu s-ar mai putea realiza acum “o linie subterană modernă”. Directorul general Metrorex, Liviu şoavă, susţine că finalizarea traseului dintre Grigorescu şi Linia de Centură face parte dintr-un proiect mai amplu al reprezentanţilor metroului bucureştean, care prevede investiţii şi în modernizarea instalaţiilor electrice pe magistrala Republica–Piaţa Unirii–Semănătoarea–Crângaşi sau pe magistrala Linia de Centură–Eroilor–Industriilor. Mai mult, spun oficialii Metrorex, o parte din banii obţinuţi de la guvern şi de la BEI vor fi folosiţi pentru dotarea staţiilor de metrou cu cele necesare persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, în timp ce cu o altă sumă se vor achiziţiona, în cursul anului viitor, şase trenuri noi.

Bucureştenii vor metrou şi în Drumul Taberei
Chiar conducerea Ministerului Transporturilor a arătat că intenţionează să semneze, la începutul lui 2007, un acord de împrumut cu BEI, pentru finanţarea primului tronson Ghencea–Universitate. “Populaţia din cartierul Drumul Taberei ar aduce aproape încă jumătate din călătorii care circulă cu metroul”, a spus şoavă. Un alt mare proiect îl reprezintă şi realizarea unei rute 1 Mai-Aeroport Băneasa-Otopeni Centură, tronson care, conform reprezentanţilor Metrorex, ar urma să fie finanţat doar de Primăria Generală a Capitalei. Până la aplicarea proiectelor, însă conducerea Metrorex a recunoscut că este legată de mâini şi de picioare în condiţiile în care regia nu dispune de fonduri suficiente. Tronsonul Nicolae Grigorescu–Linia de Centură, în lungime de 4,75 km, “prevăzut” cu patru staţii, la Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie, Policolor, Linia de Centură, mai are de aşteptat până să fie “resuscitat”.

Autorităţile sunt optimiste când vine vorba de fonduri
În decursul anilor, tunelul a suferit deformări ale structurii inelare, lucrările desfăşurându-se în continuare greoi, cu toate că în anul 2000 Metrorex a primit aprobarea unui împrumut de la BEI pentru cofinanţarea unei etape din proiectul de regenerare a metroului Capitalei. Este vorba tocmai despre cea care prevedea “terminarea şi punerea în siguranţă a infrastructurii existente şi a zonelor adiacente pe tronsonul Nicolae Grigorescu–Linia de Centură”. Oficialii Metrorex sunt optimişti cu privire la termenul de finalizare a liniilor de metrou şi spun că “punerea în funcţiune, cu călători, este estimată pentru finele acestui an”. Acest tronson nu este însă singurul. Începută în urmă cu mai mulţi ani şi lăsată baltă din lipsa fondurilor este şi linia 1 Mai–Laromet. Pe acest traseu, spun reprezentanţii Metrorex, se execută, la această dată, lucrări de structură şi punere în siguranţă, cu termen de finalizare trimestrul I din 2007. Călătorii vor putea beneficia de metrou în zonele cu pricina “etapizat, în funcţie de asigurarea surselor de finanţare”. Se preconizează ca în doi ani de la obţinerea finanţării să se pună în funcţiune tronsonul 1 Mai-Bazilescu (cu staţiile Pajura şi Bazilescu) şi apoi, în etapa a II-a, să fie finalizate lucrările la tronsonul Bazilescu–Laromet.

Adevarul

26 de garnituri noi de tren, la Metrou septembrie 8, 2006

Restul garniturilor “Bombardier”, promise de către Metrorex încă din toamna anului trecut, vor începe să circule pe magistralele I şi II din noiembrie, anul acesta. Gabriel Sburlan, directorul de exploatare al Metrorex, spune că, din totalul de 26 de trenuri, 20 vor circula pe magistrala I, iar şase vor funcţiona pe magistrala II. Noile trenuri vor avea în componenţă câte şase vagoane şi le vor înlocui pe cele vechi, neschimbate de douăzeci de ani. La momentul semnării contractului, directorul de vânzări al firmei canadiene “Bombardier”, Tom Towson, a promis că trenurile rezistă trei decenii.

Adevarul

RATB ne face portofele electronice august 30, 2006

Cartelele comune pentru metrou si transportul de suprafata vor fi valide, din septembrie, numai pentru abonati.
Te urci in troleibuz, treci cardul prin fata validatorului si el incepe brusc sa urle, iar toti calatorii se uita urat la tine. Ai incurcat-o! Ti-a expirat abonamentul.

Da, n-ai gresit filmul, te afli in Bucuresti, intr-unul dintre mijloacele RATB dotate cu noua tehnologie de citire a cartelei „contactless”, adica, cum s-ar spune prin Ferentari, „arati cartela la aparat si-ti spune ce ai pe ea”. Sistemul ar putea fi valid cel mai devreme din 15 septembrie, dar timp de cel putin un an va functiona in paralel cu actualele cartele de metrou si bilete RATB.

Reincarci si te urci, daca nu, mergi pe jos

Angajatii RATB si ai primariei se chinuiesc de peste un an sa implementeze programul care functioneaza de mult in alte tari. Sistemul comun de taxare permite calatorului sa intre la metrou sau sa circule cu mijloacele de transport de suprafata folosind aceeasi cartela.

Asta intr-o lume normala, nu la Bucuresti, unde Metrorex si RATB se afla sub palarii diferite, adica la Ministerul Transporturilor si la primarie.

Desi au aceeasi culoare politica, celor doua institutii le mai trebuie si vointa ca sa se puna de acord. Pana atunci, sistemul comun de taxare se va aplica, romaneste, doar la RATB.

Adica introducerea cartelelor cu citire de la distanta se va face doar pentru calatorii care vor cumpara abonamente RATB si vor primi in locul bucatii de carton un card magnetic, incarcat cu informatii. Nu vor putea intra cu el si la metrou.

In a doua faza, cand se va obisnui si sistemul cu noi, si noi cu el va aparea cartela denumita in strainatate „portofel electronic”, adica un fel de cartela de telefon „prepay”, reincarcabila, de pe care banii se vor epuiza pe masura ce posesorul o foloseste ca sa intre ba la metrou, ba sa circule cu RATB-ul.

Pretul calatoriei ramane acelasi

„Sa presupunem ca va cumpara o cartela de 100.000 de lei. Calatorul o va trece prin fata validatorului de la metrou si acesta ii va scadea automat de pe cartela 11.000 de lei, cat este calatoria cu metroul.

Apoi, daca se urca intr-un autobuz, ii scade 11.000 de lei, cat este calatoria cu RATB. Si tot asa, pana cand se termina banii de pe cartela.

Apoi o reincarca”, explica directorul Stefan Iordache, responsabil cu proiectul la RATB. Deocamdata, „portofelul electronic” e doar o intentie si se va materializa, probabil, cel mai devreme in noiembrie, daca ii da si metroul acordul.

Problema pleaca de la bani, deoarece cartelele vor fi vandute numai in chioscurile RATB, iar Metrorex nu vrea sa depinda de banii pe care ii are de incasat de la RATB.

Daca abonamentul a expirat, piuie validatorul

Pana se decide metroul, RATB face primul pas cu abonamentele proprii. Cine cumpara un abonament pe o linie sau pe mai multe, din 15 septembrie, de la unul din chioscurile RATB din Berceni (unde vor fi instalate primele aparate de produs carduri), va avea ocazia sa primeasca o cartela cu citire „contactless”.

„Prima data, cartela va fi data gratuit clientilor nostri, adica vor plati doar costul normal al abonamentului, nu si costul de fabricatie al cartelei, care e in jur de un euro. Dar daca o pierd, primesc alta contra cost”, explica directorul Iordache.

Pana atunci vor fi montate cititoare de cartele pe majoritatea mijloacelor de transport in comun ale RATB, procesul urmand sa se incheie anul urmator.

„Calatorul se va urca in autobuz, va trece cartela prin fata validatorului si pe ecran se va afisa un mesaj ce-i va spune pe ce linie are el abonament, si-i va ura calatorie placuta, cu un beep placut. Daca abonamentul este expirat, semnalul sonor va fi strident si ii va alerta si pe ceilalti calatori”, explica Iordache.

---

Greu de pacalitControlorii RATB vor fi dotati cu cititoare de carteleDaca scapi si de semnalul sonor, si de privirile taioase ale gospodinelor din tramvaiul 14, care merge spre Obor, nu mai ai nicio sansa in fata controlorului.El va fi dotat cu un cititor portabil de cartele, cu ecran colorat si „tuch screen” (adica fara butoane, e de-ajuns sa atinga ecranul cu degetul si vede ce e pe cartela).Daca rezulta de pe ecranul colorat al controlorului ca abonamentul este expirat, primesti de la acelasi controlor o cartela cu amenda. Si la asta pretul ramane acelasi. Se schimba doar tehnologia.

EVZ

Ghencea-Pantelimon, noua magistrala subterana august 30, 2006

Metrorex a inceput studiile de fezabilitate pentru linia V.
Lucrarile vor fi demarate in doi ani si vor fi finalizate in mai putin de 20 de ani.

Locuitorii din Drumul Taberei privesc cu incredere in viitor. De cand au auzit declaratia ministrului transporturilor, Radu Berceanu, cum ca se face o magistrala noua care trece prin zona, si-au luat gandul de la autobuze si troleibuze.

Bucurestenii isi dau cu parerea si vorbesc despre planurile Metrorex care promite construirea unei linii noi in urmatorul deceniu. Dupa 1989, Ma-gistrala V – Ghencea, Drumul Taberei, Eroilor, Universitate, Pantelimon (Antilopa) – este cel mai mare proiect. Lucrarile vor demara in cel mult doi ani.

Drumul Taberei-Pantelimon via Universitate

Gabriel Sburlan, directorul de exploatare Metrorex, a declarat ca lucrarile pentru noua linie au inceput deja. „Specialistii au realizat o parte din studiile  privind panza freatica si alte proiecte de fezabilitate. Toate aceste lucrari se fac in zona Ghencea si pana la Universitate”, a spus Sburlan.

Magistrala V va avea 18-19 kilometri. La fel de lunga cu aceea care leaga IMGB de Pipera. Aceasta va pleca din Ghencea, va trece prin Eroilor, apoi Universitate si va ajunge in Pante-limon. Proiectul este impartit in doua mari tronsoane. Ghencea-Universitate si Universitate-Pantelimon (Antilopa).

Conform declaratiilor directorului de exploatare, pentru acest proiect sunt necesare 740 de milioane de euro. „Primul imprumut care trebuie aprobat de Banca Europeana de Investitii (BEI) este cel de 35 de milioane de euro pentru terminarea magistralei IV. Noi spe-ram ca, in septembrie, BEI sa ne aprobe si imprumutul pentru Magistrala V. Pana in prezent am primit un OK partial”.

Noua linie va avea 19 statii si nu va face legatura cu cele deja existente. „Primul tronson Ghencea-Universitate va incepe peste doi ani, iar noi credem ca va fi finalizat in 2014, urmand ca al doilea, Universitate-Pantelimon, sa se faca ulterior”, a aratat Sburlan.

„O sa o termine in 16 ani”

In Parcul Drumul Taberei, a patra statie a Magistralei V, localnicii stau toropiti de cadura pe sub copaci pitici. Mocanu Gheorghe a lucrat la Metrorex toata viata si mai stie si el cate ceva despre „noul proiect”.

„Se vorbea despre el de prin anii ‘90. Ar fi foarte buna pentru ca vedeti ce nebunie e cu autobuzele si troleibuzele, care, intre noi  fie spus, nici nu prea vin cum trebuie”. Omul se arata insa rezervat pentru viitor. „Se chinuiesc de 16 ani sa termine lucrarile pentru magistrala IV.

Asta cred ca o termina tot intr-atata. E vorba de bani multi, domnule. Eu imi amintesc ca, pe vremea lui nea’ Nicu, un kilometru de tunel costa un miliard de lei. Pe atunci era 22 de lei dolarul.

Acum e vorba de miliarde de euro, cred”, spune dezamagit Gheorghe Mocanu.   Alaturi, pe alta banca, Dumitrescu Ion, fost revizor mecanic pana in ‘85 la capul de linie CET, considera ca sapatul la metrou „ar fi o fapta buna”.

„La cum merg autobuzele in partea astaaa… Cum vine ora sapte, bate vantul. Troleibuzele care mai vin, cate unul, haida-haida. Trase de par, cum s-ar zice”. E de parere ca RATB-ul ar trebui sa se puna la punct daca e vorba sa se comaseze metroul cu RATB-ul. „E o populatie intensa aici si de asta va zic.”

Metrorex isi extinde traseele

In cel putin 20 de ani, subteranul Bucurestiului se va transforma intr-o mare retea de tuneluri si statii. Metrorex are in vedere extinderea rutelor si realizarea a patru mari proiecte. Unul dintre acesta este cel de continuare a Magistralei IV-Gara de Nord-1 Mai.

Gabriel Sburlan spune ca, in momentul de fata, se lucreaza pe acest tronson, urmand ca el sa fie dat in folosinta in 2008-2009. „Tunelul pana la Laromet este facut dinainte de 1989. Statiile nu erau insa amenajate.

In prezent, Bazilescu si Pajura sunt gata. Nu sunt finisate insa”, a adaugat acesta.  Conform planurilor Metrorex, magistrala IV ar trebui sa se prelungeasca si sa strabata Bucurestiul pana in Gara Progresul.

„Este prematur sa vorbim despre acest proiect. Va dati seama, daca ne apucam de toate lucrarile odata distrugem Bucurestiul. Trebuie sa terminam magistrala V si apoi sa incepem proiectele pentru aceasta prelungire”, a precizat Sburlan.

Un alt mare proiect este si realizarea unei rute 1 Mai-Aeroport Baneasa- Otopeni Centura. Conform declaratiilor conducerii Metrorex, aceasta ruta este finantata de Primaria Capitalei, iar ei nu vor fi decat beneficiarii lucrarii.

Singurul tronson care va fi dat in folosinta cel mai recent este Nicolae Grigorescu-1 Decembrie-Policolor-Linia de Centura si va fi deschis in toamna anului viitor.

EVZ