Flamingo, cel mai mare “Flanco World” la Bucuresti august 31, 2006

Flamingo International deschide astazi cel mai mare magazin de electronice, electrocasnice si IT&C – Flanco World din Romania, cu o suprafata de 3.500 metri patrati si peste 2.500 de produse expuse. Noul centru este pozitionat in complexul comercial Baneasa Business Center, iar planul de dezvoltare a lantului Flanco World include deschiderea a inca 2 noi magazine pana la sfarsitul anului 2007, ajungand astfel la un total de 6 magazine.
Deschiderea celui mai mare magazin Flanco World din Romania prilejuieste prima prezenta oficiala a Jiri Rizek in noua sa calitate de Retail Managing Director in cadrul grupului Flamingo International. Rizek si-a inceput activitatea in Romania pe 1 august 2006, si aduce o expertiza noua bazata pe experienta sa anterioara de 12 ani ca manager in cadrul unor cunoscute companii de IT&C si electrocasnice din zona est-europeana.
“Am preluat functia de Retail Managing Director la Flamingo International intr-un moment de transformari majore, cea mai importanta dintre acestea fiind integrarea cu succes a retailerului Flanco in grupul Flamingo. Consider ca aceasta integrare aduce cu sine avantaje competitive deosebite, Flamingo acoperind in prezent intregul segment al produselor IT, comunicatii si electrocasnice, prin cele 4 concepte de retail operate in Romania: Flanco, Flanco World, Flamingo Computers si Future Shop”, declara Rizek.
Flanco World este un concept de retail de suprafete mari, de peste 1.800 mp, dezvoltat si implementat cu sprijinul unei firme de consultanta straina, specializata in activitati de retail.
“Amplasarea primului magazin Flanco World din Bucuresti in aceasta locatie nu este deloc intamplatoare. Orasul se extinde spre nord iar zona Baneasa devine astfel dintr-un teren viran in urma cu doar cateva luni, una dintre cele mai importante zone comerciale din Bucuresti”, declara Violeta Sarbu, Director de Marketing Flamingo International.
La nivelul grupului continua procesul de integrare a retailerului Flanco, inceput in luna mai a acestui an. Sediile centrale Flamingo si Flanco functioneaza impreuna, fuziunea de personal a fost finalizata, iar oferta magazinelor Flanco a fost imbogatita cu produse comercializate anterior numai in reteaua Flamingo.
Grupul Flamingo International cuprinde trei lanturi de retail: Flanco, Flamingo si Future Shop si o companie de distributie a produselor IT, FDC. Cele trei lanturi de retail comercializeaza produse IT&C, electronice si electrocasnice, atat in Romania, cat si in Bulgaria si Serbia-Muntenegru.
Flanco, prin reteaua sa de 98 de magazine, isi mentine pozitia de lider in retailul de electronice si electrocasnice in ceea ce priveste productivitatea magazinelor si a personalului, exprimate in vanzari per suprafata, respectiv vanzari per angajat. Flamingo este liderul pietei de IT&C din Romania, iar compania de distributie Flamingo Distribution Center (FDC) din cadrul grupului isi desfasoara activitatea in sapte tari, una dintre cele mai importante fiind Olanda, din care se realizeaza si distributia regionala. Din iunie 2005 Flamingo International este cotata la Bursa de Valori Bucuresti.
Flamingo International a incheiat primul semestru al anului cu o pierdere de 4,2 milioane euro fata de un profit net de circa 33.400 de euro in aceeasi perioada a anului trecut. Rezultatele la sase luni ale grupului Flamingo le includ si pe cele ale Flanco, insa datele Flanco au fost incluse doar pentru perioada mai-iunie, dupa finalizarea achizitiei.
O mare parte din pierderea raportata a fost cauzata de rezultatul inregistrat de Flanco, in conditiile in care pe datele neconsolidate Flamingo International avea o pierdere de 1,74 milioane de euro.

Altex Megastore la Sfantu Gheorghe

Grupul Altex, lider dupa vanzari in 2005 pe piata de distributie de electrocasnice, electronice si produse IT&C, deschide azi un magazin Altex Megastore la Sfantu Gheorghe, in cadrul complexului Univers’all, in urma unei investitii de peste 500.000 de euro. Magazinul are o suprafata de 750 metri patrati si va comercializa o gama de peste 5.000 de produse electrocasnice, electronice si IT&C. “Expansiunea retelei este singura sansa de a ne dezvolta pe termen mediu si lung si de a ne mentine lideri de piata si in 2010″, a declarat presedintele Altex, Dan Ostahie.
Strategia Altex din 2006 presupune schimbarea de imagine, precum si dezvoltarea retelelor de magazine Media Galaxy si Altex. Compania a deschis la sfarsitul lui iulie cel mai mare centru Media Galaxy din tara, in Piata Unirii din Bucuresti, pe o suprafata de 6.000 de metri patrati, in urma unei investitii de 1,5 milioane de euro.
Altex vrea sa deschida patru sau cinci magazine de acest gen si inca 20 de centre comerciale sub marca Altex pana la sfarsitul lui 2006, proces pentru care preconizeaza o investitie totala de circa 20 milioane de euro. Reteaua Altex cuprinde in prezent 120 de magazine, iar suprafata totala a celor doua lanturi de magazine detinute de grupul Altex insumeaza 60.000 de metri patrati.

Curierul National

Dawnay Day: Am cumparat MacroMall cu 19 mil. euro si intentionam sa aducem branduri din strainatate august 31, 2006

Compania britanica de investitii imobiliare Dawnay Day Carpathian a achizitionat cu 19 milioane de euro centrul comercial MacroMall din Brasov, aceasta fiiind prima achizitie a britanicilor pe piata locala.

“Avem in plan si alte achizitii pe piata romaneasca, insa deocamdata nu ne grabim. In cazul MacroMall intentionam sa investim in dezvoltarea sa si sa aducem chiriasi din strainatate, dar nu putem dezvalui deocamdata care va fi valoarea investitiei”, au declarat pentru ZF reprezentantii Dawnay Day Carpathian.

In urma acestei achizitii, reprezentantii Dawnay Day Carpathian estimeaza un profit net anual (yield) de 9%.

Vanzarea centrului comercial este o foarte buna afacere si pentru dezvoltator. Astfel, centrul comercial a implicat o investitie de aproximativ 8 milioane de euro, potrivit informatiilor furnizate de dezvoltator, compania AWG Macro.

Contactati de ZF, reprezentantii dezvoltatorului nu au dorit sa faca niciun comentariu.

AWG Macro era detinuta, potrivit ultimelor informatii, de Aliosa Wagner, un cetatean german de origine romana, si de olandezul Gerard Heinen, care controleaza compania filipineza Neoart Corp, cea care a produs, printre altele, decorurile pentru filmul Jurassic Park al lui Steven Spielberg.

De altfel, la decorarea centrului comercial au fost folosite o parte din decorurile utilizate chiar in filmul Jurassic Park.

Centrul comercial MacroMall a fost inaugurat la sfarsitul anului trecut si are o suprafata neta inchiriabila de aproape 7.900 de metri patrati si 350 de locuri de parcare. MacroMall este situat in zona de sud a municipiului Brasov, intr-o zona in care functioneaza si alte proiecte comerciale precum Selgros, Carrefour, Metro si Praktiker.

Cei peste 80 de chiriasi ai mall-ului platesc lunar o chirie medie de 16 euro pe metru patrat. In plus, in apropierea mall-ului se afla un teren vizat pentru o posibila dezvoltare ulterioara, cu o suprafata de 7,735 de metri patrati.

“Cu un randament net de 9%, pornim de la o baza solida si suntem convinsi ca vom adauga o noua valoare investitiei prin dezvoltarea terenului din apropierea centrului. In aceste conditii, investitiile totale realizate de compania noastra se ridica la 363 mil euro”, a declarat Rupert Cottrell, presedintele Dawnay Day Carpathian.

Preluarea mall-ului din Brasov este prima investitie a Dawnay Day Carpathian in Romania, compania britanica avand proiecte imobiliare in cinci state din Europa Centrala si de Est.

“Sunt foarte multi investitori internationali interesati de proiectele comerciale de pe piata locala, insa din pacate nu prea au ce sa cumpere.

Lucrurile se vor schimba insa in perioada urmatoare, deoarece au fost anuntate mai multe proiecte de acest tip atat in Bucuresti, cat si in provincie”, crede Monica Barbu, directorul departamentului de retail din cadrul companiei imobiliare Colliers International. Primul centru comercial de tip mall de pe piata romaneasca a fost Bucuresti Mall, deschis de catre compania turceasca Anchor Group.

Ulterior, investitiile in astfel de centre comerciale s-au extins nu doar in Capitala, ci si in orasele de provincie, chiar daca dimensiunile acestora erau mai mici. Dawnay Day Carpathian este listata la bursa londoneza AIM din luna iulie a anului trecut si a achizitionat pana in prezent centre comerciale sau cladiri de birouri in Polonia, Ungaria, Cehia si Lituania, valoarea cumulata a investitiilor depasind 360 de milioane de euro.

ZF

RATB ne face portofele electronice august 30, 2006

Cartelele comune pentru metrou si transportul de suprafata vor fi valide, din septembrie, numai pentru abonati.
Te urci in troleibuz, treci cardul prin fata validatorului si el incepe brusc sa urle, iar toti calatorii se uita urat la tine. Ai incurcat-o! Ti-a expirat abonamentul.

Da, n-ai gresit filmul, te afli in Bucuresti, intr-unul dintre mijloacele RATB dotate cu noua tehnologie de citire a cartelei „contactless”, adica, cum s-ar spune prin Ferentari, „arati cartela la aparat si-ti spune ce ai pe ea”. Sistemul ar putea fi valid cel mai devreme din 15 septembrie, dar timp de cel putin un an va functiona in paralel cu actualele cartele de metrou si bilete RATB.

Reincarci si te urci, daca nu, mergi pe jos

Angajatii RATB si ai primariei se chinuiesc de peste un an sa implementeze programul care functioneaza de mult in alte tari. Sistemul comun de taxare permite calatorului sa intre la metrou sau sa circule cu mijloacele de transport de suprafata folosind aceeasi cartela.

Asta intr-o lume normala, nu la Bucuresti, unde Metrorex si RATB se afla sub palarii diferite, adica la Ministerul Transporturilor si la primarie.

Desi au aceeasi culoare politica, celor doua institutii le mai trebuie si vointa ca sa se puna de acord. Pana atunci, sistemul comun de taxare se va aplica, romaneste, doar la RATB.

Adica introducerea cartelelor cu citire de la distanta se va face doar pentru calatorii care vor cumpara abonamente RATB si vor primi in locul bucatii de carton un card magnetic, incarcat cu informatii. Nu vor putea intra cu el si la metrou.

In a doua faza, cand se va obisnui si sistemul cu noi, si noi cu el va aparea cartela denumita in strainatate „portofel electronic”, adica un fel de cartela de telefon „prepay”, reincarcabila, de pe care banii se vor epuiza pe masura ce posesorul o foloseste ca sa intre ba la metrou, ba sa circule cu RATB-ul.

Pretul calatoriei ramane acelasi

„Sa presupunem ca va cumpara o cartela de 100.000 de lei. Calatorul o va trece prin fata validatorului de la metrou si acesta ii va scadea automat de pe cartela 11.000 de lei, cat este calatoria cu metroul.

Apoi, daca se urca intr-un autobuz, ii scade 11.000 de lei, cat este calatoria cu RATB. Si tot asa, pana cand se termina banii de pe cartela.

Apoi o reincarca”, explica directorul Stefan Iordache, responsabil cu proiectul la RATB. Deocamdata, „portofelul electronic” e doar o intentie si se va materializa, probabil, cel mai devreme in noiembrie, daca ii da si metroul acordul.

Problema pleaca de la bani, deoarece cartelele vor fi vandute numai in chioscurile RATB, iar Metrorex nu vrea sa depinda de banii pe care ii are de incasat de la RATB.

Daca abonamentul a expirat, piuie validatorul

Pana se decide metroul, RATB face primul pas cu abonamentele proprii. Cine cumpara un abonament pe o linie sau pe mai multe, din 15 septembrie, de la unul din chioscurile RATB din Berceni (unde vor fi instalate primele aparate de produs carduri), va avea ocazia sa primeasca o cartela cu citire „contactless”.

„Prima data, cartela va fi data gratuit clientilor nostri, adica vor plati doar costul normal al abonamentului, nu si costul de fabricatie al cartelei, care e in jur de un euro. Dar daca o pierd, primesc alta contra cost”, explica directorul Iordache.

Pana atunci vor fi montate cititoare de cartele pe majoritatea mijloacelor de transport in comun ale RATB, procesul urmand sa se incheie anul urmator.

„Calatorul se va urca in autobuz, va trece cartela prin fata validatorului si pe ecran se va afisa un mesaj ce-i va spune pe ce linie are el abonament, si-i va ura calatorie placuta, cu un beep placut. Daca abonamentul este expirat, semnalul sonor va fi strident si ii va alerta si pe ceilalti calatori”, explica Iordache.

---

Greu de pacalitControlorii RATB vor fi dotati cu cititoare de carteleDaca scapi si de semnalul sonor, si de privirile taioase ale gospodinelor din tramvaiul 14, care merge spre Obor, nu mai ai nicio sansa in fata controlorului.El va fi dotat cu un cititor portabil de cartele, cu ecran colorat si „tuch screen” (adica fara butoane, e de-ajuns sa atinga ecranul cu degetul si vede ce e pe cartela).Daca rezulta de pe ecranul colorat al controlorului ca abonamentul este expirat, primesti de la acelasi controlor o cartela cu amenda. Si la asta pretul ramane acelasi. Se schimba doar tehnologia.

EVZ

Ghencea-Pantelimon, noua magistrala subterana august 30, 2006

Metrorex a inceput studiile de fezabilitate pentru linia V.
Lucrarile vor fi demarate in doi ani si vor fi finalizate in mai putin de 20 de ani.

Locuitorii din Drumul Taberei privesc cu incredere in viitor. De cand au auzit declaratia ministrului transporturilor, Radu Berceanu, cum ca se face o magistrala noua care trece prin zona, si-au luat gandul de la autobuze si troleibuze.

Bucurestenii isi dau cu parerea si vorbesc despre planurile Metrorex care promite construirea unei linii noi in urmatorul deceniu. Dupa 1989, Ma-gistrala V – Ghencea, Drumul Taberei, Eroilor, Universitate, Pantelimon (Antilopa) – este cel mai mare proiect. Lucrarile vor demara in cel mult doi ani.

Drumul Taberei-Pantelimon via Universitate

Gabriel Sburlan, directorul de exploatare Metrorex, a declarat ca lucrarile pentru noua linie au inceput deja. „Specialistii au realizat o parte din studiile  privind panza freatica si alte proiecte de fezabilitate. Toate aceste lucrari se fac in zona Ghencea si pana la Universitate”, a spus Sburlan.

Magistrala V va avea 18-19 kilometri. La fel de lunga cu aceea care leaga IMGB de Pipera. Aceasta va pleca din Ghencea, va trece prin Eroilor, apoi Universitate si va ajunge in Pante-limon. Proiectul este impartit in doua mari tronsoane. Ghencea-Universitate si Universitate-Pantelimon (Antilopa).

Conform declaratiilor directorului de exploatare, pentru acest proiect sunt necesare 740 de milioane de euro. „Primul imprumut care trebuie aprobat de Banca Europeana de Investitii (BEI) este cel de 35 de milioane de euro pentru terminarea magistralei IV. Noi spe-ram ca, in septembrie, BEI sa ne aprobe si imprumutul pentru Magistrala V. Pana in prezent am primit un OK partial”.

Noua linie va avea 19 statii si nu va face legatura cu cele deja existente. „Primul tronson Ghencea-Universitate va incepe peste doi ani, iar noi credem ca va fi finalizat in 2014, urmand ca al doilea, Universitate-Pantelimon, sa se faca ulterior”, a aratat Sburlan.

„O sa o termine in 16 ani”

In Parcul Drumul Taberei, a patra statie a Magistralei V, localnicii stau toropiti de cadura pe sub copaci pitici. Mocanu Gheorghe a lucrat la Metrorex toata viata si mai stie si el cate ceva despre „noul proiect”.

„Se vorbea despre el de prin anii ‘90. Ar fi foarte buna pentru ca vedeti ce nebunie e cu autobuzele si troleibuzele, care, intre noi  fie spus, nici nu prea vin cum trebuie”. Omul se arata insa rezervat pentru viitor. „Se chinuiesc de 16 ani sa termine lucrarile pentru magistrala IV.

Asta cred ca o termina tot intr-atata. E vorba de bani multi, domnule. Eu imi amintesc ca, pe vremea lui nea’ Nicu, un kilometru de tunel costa un miliard de lei. Pe atunci era 22 de lei dolarul.

Acum e vorba de miliarde de euro, cred”, spune dezamagit Gheorghe Mocanu.   Alaturi, pe alta banca, Dumitrescu Ion, fost revizor mecanic pana in ‘85 la capul de linie CET, considera ca sapatul la metrou „ar fi o fapta buna”.

„La cum merg autobuzele in partea astaaa… Cum vine ora sapte, bate vantul. Troleibuzele care mai vin, cate unul, haida-haida. Trase de par, cum s-ar zice”. E de parere ca RATB-ul ar trebui sa se puna la punct daca e vorba sa se comaseze metroul cu RATB-ul. „E o populatie intensa aici si de asta va zic.”

Metrorex isi extinde traseele

In cel putin 20 de ani, subteranul Bucurestiului se va transforma intr-o mare retea de tuneluri si statii. Metrorex are in vedere extinderea rutelor si realizarea a patru mari proiecte. Unul dintre acesta este cel de continuare a Magistralei IV-Gara de Nord-1 Mai.

Gabriel Sburlan spune ca, in momentul de fata, se lucreaza pe acest tronson, urmand ca el sa fie dat in folosinta in 2008-2009. „Tunelul pana la Laromet este facut dinainte de 1989. Statiile nu erau insa amenajate.

In prezent, Bazilescu si Pajura sunt gata. Nu sunt finisate insa”, a adaugat acesta.  Conform planurilor Metrorex, magistrala IV ar trebui sa se prelungeasca si sa strabata Bucurestiul pana in Gara Progresul.

„Este prematur sa vorbim despre acest proiect. Va dati seama, daca ne apucam de toate lucrarile odata distrugem Bucurestiul. Trebuie sa terminam magistrala V si apoi sa incepem proiectele pentru aceasta prelungire”, a precizat Sburlan.

Un alt mare proiect este si realizarea unei rute 1 Mai-Aeroport Baneasa- Otopeni Centura. Conform declaratiilor conducerii Metrorex, aceasta ruta este finantata de Primaria Capitalei, iar ei nu vor fi decat beneficiarii lucrarii.

Singurul tronson care va fi dat in folosinta cel mai recent este Nicolae Grigorescu-1 Decembrie-Policolor-Linia de Centura si va fi deschis in toamna anului viitor.

EVZ

Traseele de maxi-taxi, la licitatie august 30, 2006

Astazi, edilii din Primaria Capitalei vor scoate din nou la licitatie cele sase trasee de maxi-taxi pentru care nu au reusit sa gaseasca inca o firma care sa le preia. La licitatiile anterioare, nici o firma nu a depus o oferta valabila pentru cele sase trasee care au ramas pana acum doar pe hartie si nu au putut fi puse in practica.
Traseele care vor fi scoase la licitatie sunt urmatoarele: ¥ 702 – Gura Ialomitei – Burnitei ¥ 704 – Dumitru Brumarescu – intersectia dintre strazile Zanoaga si Odei ¥ 706 – intersectia dintre strazile Sinei si Intrarea Lacul Pasarea – intersectia dintre Margelelor si Drenajului ¥ 711 – intersectia dintre Bd. Laminorului si Stanilesti – intersectia dintre Redea si Lonea ¥ 712 – intersectia dintre Podul Chitila si Aeroportului – Gara Baneasa ¥ 713 – intersectia dintre Bd. Regiei si Cristian Pascal – Bioterra Baneasa.
Comisia de licitatie va analiza ofertele depuse si o va alege pe cea mai buna, criteriul de atribuire fiind “oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic”.
De la 1 august au intrat in vigoare primele 11 trasee noi de maxi-taxi ce au fost atribuite firmelor castigatoare ale licitatiei desfasurate in luna iulie a.c. Noile trasee, stabilite prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ocolesc centrul Capitalei, pentru a se evita aglomeratia si a se reduce poluarea.

Romania libera

Primăria cere să-i fie transferat terenul pentru proiectul Esplanada august 30, 2006

Municipalitatea Bucureştiului a solicitat guvernului restituirea terenului din zona Unirii – Nerva Traian, primăria urmând să devină proprietarul întregii  suprafeţe alocate proiectului imobiliar Esplanada, potrivit unei hotărâri adoptate, ieri, de consilierii municipali.
“Acum, terenul este în proprietate de stat, aflat în administrarea Ministerului Lucrărilor Publice. Urmează, conform discuţiilor cu premierul Tăriceanu şi ministrul transporturilor, să preluăm terenul. În toamna aceasta vom deveni proprietarul întregii suprafeţe de teren alocate proiectului Esplanada”, a afirmat, ieri, primarul general Adriean Videanu. Terenul - amplasat în centrul Capitalei, între Bulevardul Unirii, strada Nerva Traian, Bulevardul Octavian Goga şi Bulevardul Mircea Vodă, pe care Primăria Bucureşti intenţionează să realizeze un ansamblu de spaţii de birouri, locuinţe şi spaţii comerciale – are o suprafaţă de peste 10,7 hectare. Aproape 20 la sută din această suprafaţă este deţinută de persoane fizice sau face obiectul unor cereri de retrocedare. Potrivit edilului Capitalei, proprietarii de terenuri din zonă au disponibilitatea de a vinde, municipalitatea identificând “preţul corect”. Proiectul Esplanada vizează construcţia de locuinţe, spaţii de birouri, hoteliere şi comerciale.

Adevarul

Parcurile din Capitală se modernizează august 30, 2006

Municipalitatea a dat undă verde proiectului de modernizare a celor mai importante patru parcuri din Bucureşti. Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat în şedinţa de ieri realizarea investiţiilor prevăzute în cadrul proiectului “ecologizarea şi dezvoltarea potenţialului turistic, de recreere şi agrement al parcurilor Cişmigiu, Herăstrău, Carol şi Tineretului”.
Proiectul urmăreşte în principal reabilitarea reţelelor de alei din parcuri, reabilitarea şi extinderea sistemelor de irigaţii şi de iluminat, curăţarea lacului din parcul Carol, reabilitarea cuvetei lacului Cişmigiu, reabilitarea vegetaţiei existente şi realizarea unor grădini tematice, conservarea monumentelor istorice din parcuri, reabilitarea bibliotecilor publice şi pavilioanelor expoziţionale, realizarea unor puncte de prezentare şi informare, dar şi crearea unor locuri de joacă pentru copii. Investiţiile municipalităţii sunt susţinute în mare parte de o finanţare nerambursabilă din cadrul programului PHARE. Astfel, aproximativ 13 milioane de euro vor avea obiectiv principal “dezvoltarea durabilă şi regenerarea urbană a oraşului prin îmbunătăţirea calităţii parcurilor, biodiversităţii şi ecologiei”. “Ministerul Integrării are ultimul cuvânt. În prezent pe site-ul Ministerului Integrării Europene se află publicat anunţul referitor la organizarea licitaţiei de execuţie al lucrărilor. Aşteptăm răspunsul lor”, a declarat Stelian Ifrim, director executiv adjunct al Direcţiei Protecţiei Mediului şi Educaţiei Ecocivică din cadrul PMB. În Herăstrău, spre exemplu, se vor realiza adevărate plantaţii de arbori, arbuşti şi flori pentru înlocuirea exemplarelor uscate şi se vor moderniza locurile de joacă pentru copii. Punct turistic cultural şi de recreere îl va reprezenta însă o bibliotecă gigant în aer liber, dar şi centrele de informare la fiecare intrare în parc, unde vizitatorii vor fi puşi în temă cu ultimele “achiziţii” ale Herăstrăului. În parcul Tineretului municipalitatea va construi un traseu pentru un miniautoturism care va asigura contracost plimbările prin parc. Astfel, contra unei sume modice, turiştii pot fi ghidaţi din maşină şi “culturalizaţi” fără efort prea mare. “Banii pe care îi scotem din vânzarea biletelor îi vom investi în modernizarea celor două grădini turistice, Herăstrău şi Tineretului, dar şi altor parcuri”, a mai spus Ifrim. În parcul Cişmigiu “foişorul de fanfară” va fi capabil să ofere din nou liniştea sufletească şi atmosfera de promenadă specifică vechiului parc. “Curăţarea şi reabilitarea lacului este o necesitate absolută mai ales că asemenea punct turistic deosebit a fost lăsat în voia sorţii mult timp”, au mai spus reprezentanţii primăriei. În pacul Carol reamenajarea platformelor de depozitarea deşeurilor, înlocuirea şi recondiţionarea mobilierului urban, amenajarea de sere sau dezvoltarea spaţiilor pentru animalele de companie sunt numai câteva dintre facilităţile oferite celor care vor să petreacă timpul liber în cadrul feeric al naturii. Referitor la stadiul actual privind demolările de terase ilegale din parcul Herăstrău, primarul general al Capitalei, Adrian Videanu, a afirmat ieri că “toate cele opt terase aflate în neregulă au fost desfiinţate”.

Adevarul

Întâlnire cu proiectanţii parcajului din Aleea Circului august 1, 2006

Primarul Neculai Onţanu s-a întâlnit zilele acestea cu conducerea firmei “Search Corporation Consulting Engineering Management” care a proiectat parcajul subteran care va fi construit pe Aleea Circului din sectorul 2.

Cu această ocazie a fost făcută o scurtă prezentare a planurilor arhitecturale a parcajului care va fi pe două nivele şi va avea o capacitate de 600 de locuri pentru autovehicule. Potrivit specialiştilor, noua construcţie va fi amplasată între şoseaua Ştefan Cel Mare şi Circul de Stat şi va permite locuitorilor din această zonă intens circulată, precum şi a bucureştenilor să-şi gareze autovehiculele în siguranţă prin asigurarea unor condiţii moderne conform noilor standarde. Accesul în parcajul subteran se va face prin cele două capete ale sale, astfel încât să se asigure o fluenţă a traficului rutier care se va derula din garaj combinat cu cel de suprafaţă.

Edilul sectorului 2 le-a cerut reprezentanţilor firmei de proiectare să găsească soluţii urbanistice corespunzătoare pentru ca executarea lucrărilor de construire să afecteze cât mai puţin posibil locuitorii din zonă. Primarul Onţanu le-a solicitat ca în perioada următoare să prezinte soluţii alternative pentru parcajul de reşedinţă necesar riveranilor, având în vedere că intenţionează să transforme Aleea Circului într-o zonă de promenadă exclusiv traficului pietonal.

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere că la nivelul solului, după terminarea construcţiei, Primăria sectorului 2 intenţionează să realizeze amenajări urbanistice menite să crească valoarea zonei prin amplasarea de fântâni arteziene.

 

PS2

Întâlnire cu proiectanţii parcajului de la Bucur Obor august 1, 2006

Primarul Neculai Onţanu a purtat discuţii cu conducerea firmei “Romair Consulting LTD” care a proiectat parcajul subteran de la Bucur Obor din sectorul 2.

În cadrul întâlnirii, edilului sectorului 2 i-a fost făcută prezentarea viitorului parcaj care va avea două nivele şi o capacitate de 1922 de locuri de parcare. Construcţia garajului se va întinde de la aleea cu ceas din spatele blocului ALMO şi până la piaţa agroalimentară Obor, accesul făcându-se prin cele două capete ale sale.

Parcajul subteran de la Bucur Obor va fi amplasat într-o zonă intens circulată şi în care locurile de parcare existente sunt total insuficiente pentru numărul mare de autovehicule care zilnic sunt prezente în zonă.

Edilul sectorului 2 s-a arătat interesat de modul de desfăşurare al lucrărilor de construire al parcajului subteran, obiectiv urbanistic care se va adăuga investiţiilor planificate pentru zona Obor. Primăria sectorului 2 a început lucrările de modernizare a pasajelor rutiere de la intersecţia Obor şi va începe în curând modernizarea pieţei agroalimentare Obor la subsolul căreia va fi construit parcajul subteran care va avea corespondenţă cu pasajul subteran finanţat de Primăria Municipiului Bucureşti şi proiectat de “Romair Consulting LTD”.

De asemenea, au fost luate în discuţie, în cadrul întâlnirii, modalităţile prin care se vor executa lucrările de construire a parcajului subteran, edilul sectorului 2 solicitând ca acestea să dureze cât mai puţin posibil pentru a nu perturba locuitorii din zonă.

 

 

PS2